Pages

Saturday, August 29, 2009

scoala vietii


Suntem educati ca tot ce facem in viata simtim. Simtim cand suntem pregatiti sa ne incepem viata sexuala, simtim cand am gasit persoana potrivita, simtim cand suntem pregatiti sa fim parinti simtim cand ceva nu este in regula. In afara de ultima (care sincer cred ca era mai mult sentiment de frica si nesiguranta) nu am simtit nimic, nu m-am simtit pregatita, implinita sau dornica. Suntem o societate care crestem depresivi si ne mai miram ca generatia emo ia amploare cand tanarul din ziua de azi invatat ca totul se simte nu simte decat frustrare ca nu simte ceea ce a fost invatat ca trebuie sa simta. Simplu nu? Nu ma consider o tanara emo, defapt cred ca din cauza varstei nici nu ma incadrez in tipar ( pentru ca emo sunt considerati liceeni), sunt doar o tanara "nesimtita". De felul meu nu am simtit prea multe, poate doar frustrare.
Am facut sex dar nu am gasit nimic special incat sa ii simt cu adevarat lipsa. Poate din cauza ca inca mai fac :)) Am iubit si poate inca iubesc ( nu am fost niciodata convinsa ca asta e sentimentul ) dar nu am simtit acea sufocare, acea...nu stiu...sentimentul care ni se tot spune ca il simtim atunci cand iubim. Eu simt atasament, o ampla prietenie, completare, nevoia de sustinere dar nu stiu de unde incepe sentimentul de iubire si unde trebuie sa il simt. Cred in existenta persoanei potrivite dar cred ca are si ea defectele ei. Parinte simt ca nu vreau sa fiu, iubesc copiii chiar am avut ocazia sa am grija de nepotica mea si cand avea 4 luni si acum la 1 an si 4 luni, dar inca cred ca nu vreau eu sa nasc un copil. Multi zic ca o sa gandesc altfel mai tarziu dar ce stiu ei ce simt eu. Nu ma consider un monstru ca nu vreau sa fiu mama, defapt sunt mandra de mine ca sunt constienta ca nu sunt facuta sa fiu parinte si nu vreau sa aduc pe lume un copil fucked up.
Vreau sa fiu independenta dar de unde stiu daca sunt pregatita cand eu ma simt un copil, ma vad un copil si am impresia ca si altii ma vad asa. Cu exceptia cazurilor cand se uita barbatii la decolteul meu. Am citit pe blogul lui Bendeac, cred, ca in ochii barbatilor fetele sunt femei din momentul in care au implinit 14-15 ani si au forme. Dar eu ma simt copila, defapt ni se spune ca avem varsta pe care o simtim. Oare ce simtim? Cu ce simtim?

No comments :