Ultima data...

hmm...incep sa observ un tipar...

In fiecare relatie am incercat sa il fac...sa il sprijin ca nu stiu daca pot sa spun sa il ajut (poate doar intr-un singur caz) sa faca mai multe lucruri pentru el...sa fie mai bun, sa se dezvolte...sa il sprijin sa isi satisfaca poftele...
In mare...am incercat mereu sa il sustin sa fie mai atent cu el ca persoana pentru ca stiam ca daca el o sa faca lucruri care sa il faca sa se simta mai multumit cu el si relatia noastra o sa fie mai buna...
Nu stiu care este fenomenul dar observ ca toti se schimba dupa ce relatia dintre noi se termina...
Primul nu stia ce vroia...bagase bani intr-o afacere pe care tot el cu lacomia lui a si falimentat-o repede...un an dupa finalul relatiei...student la medicina si bagat prin tot felul de chestii...
Al doilea...shopaholic...fuma ca turcii...facea o muzica mult prea agresiva pentru a fi placuta de mai multi...prea lenos sa munceasca :))...se ducea la munca parca era biciuit...dupa relatie a reusit sa aiba un numar rezonabil de tigari pe zi...de muncit...ehh tot prin aceleasi cercuri se invarte dar e bine ca inca mai munceste...dar cel mai important a reusit sa scoata o melodie care chiar poate fi ascultata si un videaclip la ea chiar dragut..tums up
Al treilea...eh el e cel mai complicat..nu iesea ziua afara din casa...era legat cu lantul de pat si laptop...si oricat am incercat sa ii prezint dezavantajele situatiei lui dentare nu am reusit sa ajungem la o solutie acceptabila :))
Acum..ziua pe lumina l-am vazut cu o tipa pe afara :)) si ieri sa aflu ca merge la dentist sa isi rezolve problema..wow...deci nu mi-a venit sa cred...chiar i-am si zis "Ai reusit sa te duci la dentist?!?!"
E ceva in neregula cu mine de nu reusesc sa ii fac sa faca lucruri pentru ei cat timp sunt cu mine?!
Imi aduc aminte ca primii doi imi spuneau ca ei simt nevoia sa faca chestii pentru mine, ca le induc eu nu stiu ce sentiment...dar ei erau indragostiti de mine..dar al treilea?!...el nu era indragostit..el de ce nu a fost capabil sa faca chestia asta care era pentru el cat timp a fost in relatie cu mine? ca doar era pentru el...pentru sanatatea lui...pentru imaginea lui..de ce a trebuit sa treaca atata timp?
Pfff..iar ma stresez aiurea pentru altii si ei nici nu stiu ca eu exist...

TIT-TIT...invata-ma sa ma schimb pe mine si sa renunt la ceilalti

un nou record

daca ar fi sa enumar relatiile mele ar iesi cam asa: una de 3 ani si jumatate, una de 2 ani jumatate si una de un an...fix in ordinea asta...si uite ca vine numarul 4...ta tam...3 zile =))) nu te asteptai la asta nu?
inca ma gandesc ca e o gluma proasta de 1 aprilie dar sunt din ce in ce mai convinsa ca nu este...stii care e partea cea mai ciudata?!?! ca nu aveam nici o treaba unul cu altul...si simteam ca imi retraiesc cosmarul din liceu pentru ca era de aceasi inaltime cu mine si nu puteam sa ma incalt cu nimic care avea un pic de talpa de frica sa nu fiu mai inalta (nu suport ideea asta)si totusi cand am primit mesajul ceva..undeva..s-a rupt...

ieri ma gandeam la el si rasarea un zambet discret in coltul gurii la ideea ca poate ne vedem..(nu s-a intamplat)... a fost asa o zi ciudata...fara sa vreau am inceput sa ma uit la niste e-mail-uri mai vechi si am ras cu tot sufletul si radiam cand citeam toate nebuniile pe care le primeam/ trimiteam cu "Nr.2"...dar nu stiu din ce motiv (ar trebui sa stiu mai bine ca mereu se intampla asa)m-am uitat si la e-mail-urile de la "nr.1" si ziua s-a intunecat :)) a disparut repede zambetul de pe buze...dar am iesit afara in speranta ca am sa uit repede si o sa trec peste...
pe afara ce sa vezi..."nr.3" curta o fata...si eu care ma intrebam de ce nu se mai baga el in seama si de ce simt ca ma evita...uite ca am aflat raspunsul si la intrebarea asta...foarte ciudata ziua de ieri....

am asa un dor nebun sa pot vorbi cu cineva...mi se facuse dor de prietena mea ieri si atat ce m-am gandit la ea..nu am mai vorbit de 2 luni si ceva...cand am vazut ca a intrat pe mess aproape ca ma bufnise plansul de fericire...o conversatie scurta dar faptul ca am reusit sa schimbam cateva vorbe sa stiu ca este bine m-a facut sa ma simt extraordinar...
hmm ce saptamana ciudata...ehh nici nu mai conteaza

tipat catre nicaieri

a trecut mult timp de cand nu ne-am mai auzit...poate prea mult timp...
in ultimua perioada am renuntat sa mai vorbesc chiar si cu mine...m-am saturat sa ma aud, sa ma ascult...imi este teama uneori ca am devenit persoana pe care o aratam cu degetul cand eram adolescenta...ca am devenit "tipa aia"...stiu ca exagerez, sunt convinsa de asta dar chiar si asa nu pot sa nu fiu dezamagita de mine si de ce se intampla in jurul meu.
pentru orice lucru nou pe care vrei sa il primesti in viata ta trebuie sa te deschizi, trebuie sa te lasi sa fii vulnerabil si sa iti asumi riscul de a esua...eu riscul acesta nu vreau sa mi-l asum...
am incercat sa fac lucrurile diferit...sa fiu cineva care nu imi imaginam ca pot fi si am observat ca lumea e receptiva...au fost persoane care mi-au spus ca sunt "descuiata" ca sunt genu de persoana care poate vorbi despre orice si nu ar trebui sa fie greu sa se inteleaga cineva cu mine..:))) atat de amuzante ce mi s-au parut replicile astea...hmm...eu sociabila...cine ar fi crezut?! da nu o sa dureze mult...de altfel am si inceput seria de certuri despre nimic cu persoane dragi care au inceput sa ia distanta...unii pleaca...altii vin si eu raman prinsa in aceasi etapa de mijloc...
...4 luni...e cea mai lunga perioada in care am fost singura si zilele inca se aduna...sunt dependenta de atasament mai mult decat iubitorii de cocaina si totusi imi lipseste drogul de atata timp...m-am certat cu dealerul :))
...este prima data cand ridic pretentii, cand zic nu unui baiat pentru ca acum vreau sa pot alege mai bine...vreau si eu sa imi fac un tipar si sa incerc sa il pun acolo sa se integreze in peisaj...oare ce e in capul meu :)) nu reuseam sa ii gasesc nici cand nu aveam tipar...acum cu siguranta nu imi va fi mai usor...