A fi sau a nu fi - Valentine's Day

Şi pentru că ziua îndrăgostiţilor episodul 1 aka Valentine's Day se apropie (episodul 2 e de Dragobete), toată lumea se pregăteşte. Cluburile vor organiza petreceri tematice, magazinele sunt pline de lucruşoare roşii şi în formă de inimioară (forma stilizată şi nu cea reală a unei inimi că atunci nu ar mai cumpăra nimeni nimic), la televizor sunt prezentate tot felul de târguri cu specific care vând lucruşoare hand made sau tot felul de forme făcute obligatoriu din ciocolată. Şi sex shop-urile sunt pe val în perioada asta, o ţinută sexi sau o jucărie interesantă poate ajuta ca seara să fie perfectă.
De ce vorbesc de Valentine's Day? Ei bine, nu sunt cel mai mare fan dar aş fi ipocrită să spun că nu îmi făcea plăcere atunci când primeam ceva drăguţ cu ocazia acestei zile...să nu mai vorbesc de faptul că mi se înecau corăbiile puţin dacă respectivul nu se chinuia chiar deloc...măcar un sms drăguţ putea şi el să dea, Nu?
Nu am făcut niciodată un mare tămbălău din sărbătoarea asta, am petrecut şi singură şi nu s-a sfârşit lumea, dar preocuparea mea este alta...de câteva zile reţelele de socializare vuiesc cu mesaje Anti Valentine's Day şi nu înţeleg care este scopul?! Nu sărbătoreşti - foarte bine, mă bucur pentru tine că eşti unul dintre norocoşii care îşi fac dovezi de iubire în fiecare zi şi nu au nevoie de o zi anume în care să îşi serbeze iubirea....dar de ce îi pui la zid pe cei care se folosesc de această zi ca să facă un gest frumos?!
Da, e o sărbătoare comercială înainte de toate în ultimul timp, dar hai să fim serioşi, care sărbătoare nu este: 1 martie, 8 martie, paşte, crăciun, etc...toate au ajuns să fie ocazii de credite bancare pentru a face faţă presiunilor sociale...de ce blamăm doar ziua asta?
Am să mă repet, nu sunt un fan înfocat al evenimentului (nu de alta dar anul asta singurul gest romantic o să fie probabil o cană de ciocolată caldă cu colega de birou) dar uităm care este istoria acestei sărbători...Ziua îndrăgostiţilor sau Sf. Valentin e o zi în care se sărbătoreşte iubirea şi puterea ei de a trece peste obstacole, e vorba de amintirea unei persoane care sărbătorea legăturile de iubire în ciuda restricţiilor impuse de religie şi care ocazional mai oferea şi cadouri tinerilor îndrăgostiţi. Ce e atât de rău să sărbătorim aşa ceva?
Sunt persoane care vor spune de ce Valentine's Day când noi avem Dragobetele? Ei bine dacă nu ai nevoie de o zi anume să îţi sărbătoreşti iubirea ce te deranjează dacă alţii sărbătoresc două?
Da, Dragobetele nu este o sărbătoare foarte mediatizată. De ce? Pentru că noi nu ştim să ne cultivăm tradiţiile...
Şi până la urmă ce e aşa greu să ai o ciocolată în buzunar când vă găsiţi în seara respectivă pe care să o oferi celuilalt, nu a sărăcit nimeni şi cu siguranţă nu e la fel de scumpă precum zâmbetul persoanei iubite care o primeşte...

Ce te face fericit?

Am citit un articol interesant pe un blog și mi-a plăcut îndeajuns de mult încât să fur ideea: ”Care sunt lucrurile mărunte care te fac fericit?”
Cred că nu acordăm suficientă atenție acelor momente mărunte care ne aduc zâmbetul pe buze, ar trebui să le prețuim mai mult.
Care sunt lucrurile care mă fac pe mine fericită...păi să vedem: o melodie veche dar bună, un sms de bună dimineața, un telefon de la o persoană neașteptată, o pisică care se alintă la picioarele mele, nasul umed al unui cățel, o ciocolată cu alune, un corn cu cremă de șampanie, vocea nepoților mei, o porție de paste cu ton, o agendă colorată, un sărut furat, o pizza picantă, mirosul unui parfum bun, o îmbrățișare, o pereche de cercei noi, o porție de lasagnia cu un pahar de bere, un răsărit de soare cu picioarele în nisip, o poză reușită, sunetul trenului în miezul nopții, un apus de soare pe o bancă, o pungă de pop-corn cu caramel, o pereche de blugi perfecți, un buchet cu flori de câmp, o cremă de corp parfumată, un obiect cu Marilyn Monroe, o ojă de calitate, o pereche de botine, zâmbetul prietenilor mei, un album foto, un gadget nou, un episod din serialul preferat, o carte bună, o geantă nouă, o pușculiță în formă de porcușor, un cadou împachetat bine, o coafură reușită, amintirile amuzante din copilărie, o pereche de șosete pufoase, o seară perfectă, revistele cu rețete(pe care nu le folosesc niciodată :) ), un breloc interesant....și câte și mai câte lucruri mici...

Şi când voi fi mare o să...

Ce vrei să te faci când vei fi mare?

Doctor veterinar, arheolog...sunt singurele profesii pe care mi le amintesc că vroiam să le fac. Cel mai aproape am fost de arheolog şi asta doar pentru că specializarea pe care am absolvit-o făcea parte din aceaşi facultate care organiza masterul în arheologie :))
Îmi place ceea ce fac şi oamenii observă asta atunci când vorbesc despre munca mea dar uneori simt că nu fac nimic care să conteze...
Unii ar spune că am tot timpul din lume să realizez ce mi-am propus ("ce mi-am prospus" ha nu mi-am propus nimic, aş vrea doar să nu fiu uşor de uitat) dar cine ştie exact cât timp avem şi mai mult nu ştiu dacă vreau tot timpul din lume.
Mă uit la mine cât de entuziasmată sunt de ideea că eu voi fi vocea roboţelului care va întâmpina şomerii ce vor apela Linia Verde, de parcă e cine ştie ce realizare...dar parcă e o formă de recunoaştere.
Singurele mele "REALIZĂRI" sunt cele 20 şi ceva de diplome CNFPA (nici numai ştiu exact numărul) pe care apare numele meu în dreptul funcţiei de secretar, numele meu pe pagina de titlu al unui studiu privind evoluţia şomajului în judeţele Galaţi şi Brăila (la personal auxiliar), pozele mele pe coperta şi în interiorul unui ghid de bune practici redactat la finalizarea implementării unui proiect european şi acum asta...vocea din telefon care va întâmpina doritorii pentru cel puţin 18 luni de acum în colo...
Da, sunt o mică vedetă...în mintea mea normal... ha ha ha