Pages

Thursday, May 29, 2008

bucatica mea de ura


o urasc mereu, simt ca vreau sa o jupoi usor sa simt cum urla si eu sa ranjesc satisfacuta..vreau sa moara toti..
imi strica viata..e viata mea o traiesc cum pot nu am nevoie sa o strice altii...urasc singuratatea si totusi oamenii din jurul meu sunt de cacat...
el se gandeste..nici el nu cred ca stie ce gandeste...daca pana acum iam dat motive sa se indoiasca imi pare rau da mai mult de atat nu pot face..trebuie sa ma adun si sa ma schimb sa fiu femeia de care am nevoie ca sa merg mai departe, ca sa pot sa reusesc ceva
si pentru trecut...nu exista om care sa merite sa ma critice cand pacatele ii atarna mai greu decat mie..sa iti fie de bine si sa te inneci cu saliva..

Saturday, May 24, 2008

snow white

Oare de ce ma intorc catre tine numai in zilele triste, cand simt ca pierd ceva? Cum poate o melodie asa trista si plina de reprosuri sa fie melodia unui cuplu ? http://fr.youtube.com/watch?v=Abl18uCA0zo
si totusi e atat de adevarata melodia, e atat de completa de lucrurile care ne lovesc zilnic, e atat de plina de mine...
am 20 de ani si pot sa spun ca in toti acesti ani am adunat langa mine:
- o mana de prieteni care m-au tradat
- un porcusor de guineea la care am facut alergie
- o cantitate imensa de ura
- o mana de amintiri frumoase
- am reusit de ajung o data la mare in romania
- am fost 1 data in italia si am vazut si oceanul
- am fost la munte de cateva ori da nici o data la schii
- am adunat cateva accesorii pe care mi le doream
incerc sa spun lucruri bune, incerc sa nu fiu pesimista dar oare cum sa o fac?
am o relatie acum de 6 luni si ceva si cu toate ca il ador pur si simplu uneori mi se rupe sufletul cand ma gandesc ca nu as putea fi asa toata viata. nu pot sa inchid ochii la lucrurile pe care le face si la cele pe care nu le face...
cand si ce trebuie sa fac sa incep sa ma simt pregatita pentru viata?

Wednesday, May 14, 2008

prezent, si azi absent

uit cum sa mai vorbesc cu tine, uit cum sa o fac...si mie dor sa vorbesc cu tine sa ma descarc
se apropie urmatoarea sesiune, pentru prima oara cand a plecat mama m-am simti ciudat , ma simt ciudat nu imi mai convine nimic parca nimic nu ma poate multumi
ar trebui sa fiu in culmea fericirii mi-am luat aparat lucru pe care mi lam dorit atat...si totusi am asa o pofta de plans, parca ..nici nu stiu sa exprim ce simt poate nici nu stiu ce simt
e asa de deprimanta casa asta..poate e doar ceva biologic si nu imi dau seama..imi e asa frica de perioada urmatoare...o sa ma plimb singura prin casa fara scop..poate o sa ma concentrez pe proiecte si o sa reusesc sa imi revin..sper..de fapt sigur am sa o fac
trebuie sa gandesc pozitiv, trebuie sa ma adun si sa duc viata asta pe fagasul ei pana la capat
as vrea sa fac atatea dar nu reusesc sa ma adun..am sa incerc sa o fac
imi lipsesti tu si cred ca imi lipseste acea "normalitate" a trecutului uneori..imi lipsesc pritenii de atunci..nu cred ca as schimba situatia dar mie dor sa mai fiu acolo